Unghia lumii
01/01/2010
Uite o unghie cu fata murdara
Intinde grimase vulgare pe crestetul sau
Ii da ploaie si cantec sfios ca de-o vara
Ascunsa de sila si teama morbida de moft
O mangaie des si-i cere intr-o doara
Fie un gand de ocara ori tuse afumata cu ceara
Sa moara in cerneala, sa-i uite de margini
De numele vechi cu care masoara
Omul nu este altceva decat unghia sa
Mai prejos decat ea vidul sau de ateu
O vede zeita de seu si rugina.
Primul volum personal
01/02/2010 at 20:42
Eusebiu Stefanescu, invata asta si vino la Toma Caragiu si recit-o! Ia-l si pe fiul tau cu tine, pentru acompaniament muzical!
01/02/2010 at 20:49
Asta chiar nu inteleg ce vrea sa insemne…
01/05/2010 at 14:50
E un fel cu multe cuvinte de a zice “aplauze, fluieraturi, flori, aplauze”…