Avanpremiera unui nou volum
Se fugaresc zilele adanc in toamna
Se agata de spatele meu ca de un troleu
Agatate pe spatele meu ca o oiste
Tragandu-mi urechea spre marea cea lume
Esti viscol in sanul tau proaspat materna
Catargele cad odata cu moartea
Somnul uitarii doarme pe el
Iar sunetul EU bate toaca de sare
Opreste un punct din ratacire
Si poarta-l cruce cu numele meu!
 | Claudia Mihai on 21 |
| Claudia Mihai on 22 |
| Claudia Mihai on 23 |
 | Ciprian Dragomir on Funesta Adora |
 | Alex on Funesta Adora |
 | ILDIKO on Acupunctura… cu dra… |
 | Codescu Alexandru on Scurta biografie |
 | Emilia on Deriva iubito… |
 | eXprim on Vagabondaj astral |
| eXprim on Funesta Adora |
| eXprim on Femeie uda |
| eXprim on Unghia lumii |
| eXprim on Sine sinucigase |
| eXprim on Oceanul nemortii |
| eXprim on Ultimul drum fara cap |
Primul volum personal
01/02/2010 at 20:17
un dubiu pprivind titlul am. “Troleu” e cam ca nuca in perete aici, daca ar fi poezia mea as incerca un ‘oiste’. Catargele si ancorele pot cadea impreuna odata cu moartea, dar asta schimba statutul corabiei. Si a mortii, chiar. Permite-mi sa fac si eu rost de niste catarge care cad. Imi cam trebuie undeva. Poezia asta chiar cere spatiere la doua randuri. Primul si-al treilea vers parca reprezinta momente de respiro ale incrancenarii rezultate din celelalte. Finalul nu necesita incrancenare, dar pana la el, fara pauze! Fa-ma sa ma simt de la cap la coada intr-un cinematograf 3D, nu-mi mai da ochelarii jos in primul si al treilea vers! Si cred ca materna e viscol in sanul ei proaspat. Daca e asa, atunci consider geniala constructia!
01/02/2010 at 20:32
Am preluat sugestia cu “oistea” dar restul mi se pare bine asezat.
01/05/2010 at 14:42
Nu te ppripi privind titlut, Silvian. Ii dau eu stampila cu “Avizat” daca vrei sa scapi de dubii.