24

Ca un Dali iti sorbi tonurile din rani

Suferi intr-un violet translucid

Metamorfoze psihice

Spinteci pielea intinsa pe panze

In vibratii melo-dramatice, cosmice

Dimensiuni coborate din vise arhaice

Mustata trufasa iti joaca feste

Ascunzand mana de lucru de fum de tutun

Le mesteci pe toate parinteste senil si vulgar

Lipindu-le iar la colt fara rama

Tonurile, vietile se inlocuiesc departe de Creator

Expuse unui cor sideral tot mai orb

23

Unde mor aripile ingerilor ?

Pornesc sa le caut altarul

Pe campuri de ieri am crestetul gol

Zapada mi-a ars pavaza

Grea s-a stins in albastru

Cutreier prin frig selenar

Cu teama de junghi si cutit

Ingerii mor mai iute ca noi

Doar aripile stau de veche o vreme

Pandesc inimi albe sa fure din oameni

Se intind pe altare si mor in aceeasi ingeri de paza

22

Ploaie de sunete iti dezveleste chipul

Soarele pleaca in lume de pe buzele tale

Esti pasare roz, floare cereasca

Crescuta in umbra de inger

Te rog smulge-mi ochii

Om sa te vad doar pe tine

21

Ma sprijin la capatul lunii

Pe nodul vietilor noastre

Pamantul tot e cuprins intr-un inel

Iar noi il rostogolim in palma

Nu plange iubito, nu se sfarama

Aici sus totul e rece si dur

Pana si tamplele noastre candva

Vor fi uitate innodate in piatra

Sa prijine capatul lunii

20

Hoinar de decenii

Caut o harta in mine

Drumul sa capete margini

Iar intr-o rascruce

Sa ingrop singura din mine

Tacerea neagra ca ceata

Vreau cale in lumina

Pasului meu sa ii vad perechea

Merg dinainte de vreme

Si inca nu stiu unde sunt

Numai icoanele de pe copaci

Se schimba odata cu seara

19

Fecioare flori de cires

Alunga dorul larg din balcoane

Geme cerul la rasarit

Nascand alt capat de lume

Fantome pe mare

Isi pierd in plase conturul

Barcile zodii de foc capata inimi

Si trag punti la mal

Dezlegand pamantul si apa.

18

Mirese plutesc printre ceruri

Cu rochii din spuza de soare

Zambesc si te cheama in zare

Merg la fel de departe ca tine

Prinde-le de maine sa ramana virgine!

17

Talpile goale adora pustiul carare

Prin lume departe de lume

Candva au sa sfarseasca

Romanul diminetilor de ceai

Pline de viata intr-o rascruce

Isi vor naste duhul

16

Siruri de galme se astern in inserat

La capete isi aprind lumanari

Sa invinga intunericul batut de stele

Au glasuri rasfrante din picuri de pulberi

Ciocnite la poarta lui Dumnezeu

Cerand apa si pita.

15

Pielea mi-e deasa ca un navod

Iar prin pori, stele de mare imi strecoara privirea

Silfida in falduri de luna

Momeala naiva din valuri te salti peste punte

Urechile dorm aduse in adancul discret

Cheama delfinii sa ne uneasca

Cu tremul fertil intorc privirea dinspre pamant

Caci universul moare odata cu sine



14

Cupe se saruta peste mese

Sorbindu-se adesea goale

Se ung pe spate violine

Tipand rime extaziate

Pe pieptul piersicilor albe

Odihna isi cauta trei lacrimi

Totul imi pare un ospat valpurgic

La care numai gandul mi-a ajuns

13

In chipul meu dorm milioane de figuri

Chiar daca dragostea s-ar demoda

As face inca pereche cu toate

Doar inima nu le incape, zgarcita

Le vrea aprinse in una

Si caut milenii in file de carte

Decupez vesnic sa aflu un foc

La capatul vesnic al vietii sa spun

Uit-o ! chipul din figura mea demodata

12

Narile gem a gust de mandoline

Iar degetele se invart fara dantele pe un colt de masa

Vals de priviri venetiene ce intr-un gand pagan se imbina

Aici timpul e mistuit in suc de mandarine

Iar vietile se pravalesc spre inceputuri

Fara sa caute vreun chip de drum

Ramai aici muscat Bovary-an ca o petala din fereastra!

11

Plesneste timpul despicat sub scanduri

Din felinar o limba il soarbe furisata

Casele curg si cerul doarme printre stele

Alung privirea in pribegie

Sihastru glasul din chilie isi repeta crezul

Agonizez intr-o deriva epocala

Ma simt o masca roasa in ceara

Pierduta ca un pacatos in Styx

10

Orasul tau e doar un pod

Dospit pe capete de ata

Il duce volbura prin timp

Crezand ca Dumnezeu e acasa

Ii lipesti palmele in ori si ce fereastra

Obrazul tau si canturile

Pescarii si gondolele

Himere dintr-o carte sacra

Amagiti sfinte duhurile

9

Intinde patura pe rau

Si hai sa ne privim in soare

Lipeste buzele pe oglinda

Vreau sa iti inmultesti sarutul

Macar in gand sa imblanzesc

Geamana lui iluzie

Nu pune paznici fruntii tale

Si nici carmaci pe sub barbie

Vreau sa te scald ca soarele

Sub patura sa fierbi ca raul

8

Nu oameni ci duhuri farine

Toarse in ciucuri si pasle de mate

Tresar rasaritul mucegaite pe trotuar

Scarabei si paienjeni zac in medina

Iar laptele fierbe hranindu-si puii

Desertul invie in varf de moschee.

7

Rauri deshidratate printre paduri de pasi

Mii de drumuri desfundate reciproc

Toate coboara catre varfurile limbii tale

Domolind suferinta cu ceai din floare de cactus

Nici gandul nu-ti tulbura calmul

In suflet de Sahara si pacatul  se naste uscat

Ahmed iti scrie din stele cazute in lacrimi

Departe de tine, dorul sau stins in caravane

Aici e gradina frumosilor morti plutitori

Albi si inalti iti asculta privirea

Cum coboara in dune dinspre Atlas

6

Capatul lumi de sange neinceput

Furnica miliarde de puncte in muschii de piatra

Furisati ne propunem viata pe topogane

Ne-am recunoaste interminabil in haine de nunta

La colt de mochee ori gravi prin bazare de verba volante

Chipuri pirogravate pe soare ne pravalim catre aceea-si vale

Totul curge in scris printre degete familiale

Suc de nori scurs din portocale

O… doar zidurile sunt libere de cuvinte

5

Am aflat ca ma nascusem mai ieri

Mult mai batran decat azi

Traiam vag de pe o noapte pe alta

Inghitind varsta in pilule

Boem colectionar de chipuri

Rotesc etern memorii de vinil

Sortate sub pleoape dupa anotimpuri

Sorb infuzia intrebarilor

Obrazul ar fi vrut sa te recunoasca

Poate acum chiar te cauta

Si totusi timpul destul nu e de ajuns.

4

Aluneci ca o privire printr-o padure din cozi de cirese

Trupul tau, reflexie de lac intre nuferi…

Unii ii cheama nori dar noi nu ii credem

Pana si vocea te tradeaza uneori

Nepamanteana ca tipatul unui delfin

Impinge planetele in perpetua lor defilare

Dimineata nu mi-as ierta trezierea tarzie

Chip crud, bob primavaratic de mar

Imi naste zilnic, aripi de flutur hoinar

Esti singura icoana, inramata partial in fereastra

Sfanta, dezlegi sufletul lent asa cum sorbi

Din tigara de sticla impartita cu buzele tale

Tarziu dupa ce ai rusinat luna goala

Te iubeste cevaul din mine atat de ascuns

Incat aflat s-ar arde in zambetul tau perpetuum mobile

3

Saha Sahpic… ma doare timpul

Din oase dezlipesc nisipul

Ajuta-ma sa-l intalnesc pe Alah

Cu Dumnezeu al meu as vrea sa bea

Sa-mi uite numele si treapta

Pe palmele de ficus sa imi scrie soarta

Doi frati ne-nascuti separati

De o fiinta doar cu zarea si cu vantul

Sa ne uneasca pe ascuns

Departe in dunele din Ouazarzate

2

Omule de ce ai indoit lumea ?

Ca un soarece sa nu-i afli capat

Am vrut sa fug intr-un colt

Departe de tine la marginea vremii

Pe tarm sa-mi las picioarele

Iar eu sa ma scald in nimic

Am zburat cat m-au tinut privirile

Dar nu am aflat decat cheia din ceafa unui ceas.

1

Cerul isi poarta croiala pe dos

Nu ma misc nici cat o privire virgina

Soarta insasi se destrama in certitudini

Pe biletele scolaresti, una din fete sunt eu

Dorm viu ca o pasare in ascensiunea rece

Vibrez in tonuri albe sarutand timpane de orez

Picioarele mele se bat pentru un ultim prim-pas

Iar eu, deasupra ma privesc ca un ecou in inima sa

Copilul Garii de Nord

Vagabondaj delirant

In gaura cuiului

Din talpa luminii

Inghite noduri stranse

Pe gura de peste

Cauta refugiu seral

Abisul stiintei fatal

Zilei de paine

Nasul de tren

Il frange solemn

Deasupra finului tras

Prin gaura talpii

In vagabondajul fatal

Pantomi ma ma

N-am ganduri negre ci din plastilina

Nici sange albastru, numai o calimara amara doar o CALIMAMARA

Sunt de un verde planetar intins pe altar

Hai sa lasam biografii sa ne scrie psalmii

Eu vreau sa iti intind o capcana umana

Doar sa imi oferi o muscatura orfelina.

Vise matematice

Ai intrat vreodata in mintea unui echer compas?

Nici acolo gandurile nu sunt drepte

Si nici masurile sale nu sunt juste

Un haos matematic bine determinat cu privirea

Pe intuneric fiindca odata ivita ideea

Pasul Echerul se reduce la absolut.

Procreere manuala

Ai iubit vreodata o curba din palma?

O palma indoita trufasa sub buze?

Dar cele buze cazute pe o coapsa?

Si coapsa ce sufla rotund pe vintrele tale?

Vintrele curbe din palme…

Deriva iubito…

Catarge se avanta in plamanul fecund

Oceanul dermic soarbe sticla inchisa in vin

Asteapta ca vreau sa te visez libera iar

Ma intarzie numai un dar ce nu-l pot ingropa

Nu am pamant lucid sub corabie

Trimite-mi inca un ciob sa-l ascund in ea.

Zbor melodramatic

Rosu in zbor albatros
Un zmeu ombilical cusut de orizont
Ori sarut ca semn de carte pe pagini albastre
Descrie memorii proaspat uitate
Vreau sa furi cate un maine
In fiecare zi, sa prabusesti timpul
Piramide de nisip ori scoici reanimate
Straturi de cer le vor cerne
Ia-ne cu tine pasare in salba
Poarta-ne seva uscata pe sfere
Lasandu-ne jertfa zeilor tai

PRefacerea lumii

Adame, rugule ars de femeie

Din marul sarpelui tau

Gol m-am trezit azi dimineata,

Mi-am inghitit ca puiul propria-si fasa

Si acum ma vantur nebun prin lumea infundata

Caut prispa tatalui tau

Sa spuna CUVANTUL inca o data!

Biografie selectiva

Sunt camatar de indatoriri sufletesti

Dealer de visuri halucinogene

Un peste in camasa de fecioara

Fac bisnita cu sfiala

Santajist al moravurilor decente

Doctor cu leacuri maladive

Sunt un sarlatan veritabil

Indragostit de nimic

Hai sa iubim nimicul cel mai simplu

Nimic este parte din partea cea mica

Nimic este totul iar totul nu ai

Ce ai e prea mic deci nimic

Iubeste nimicul, vidul din toate

In toate esti tu, cate cunosti

Si ele in tine toate-s ceva

Tu esti nimic langa altceva

Iubeste nimicul decat pe oricine

Iubeste pe cine decat pe sine

Iubeste nimicul, infinitul ce tine cat sine.

Acupunctura… cu dragoste

M-ai sarutat cu 19000 de piuneze

Buzele mi-au spus ca ar mai fi loc destul

Obrajii, ochii si itele capului meu zac sinucigas

Voluntar atac de panica pe fond obscen

Urla pleoapele si se infoaie sprancenele

Nu e ea stapana… prostule!

Sotia mea respira greu

Cand ti-am agatat sensibilitatea pe degetul mijlociu

Am simtit cum ma sfaram

M-ai fi ucis pe nevazute cu inspiratie

Voi fi gasit mormant in plamanii tai

Prea de dimineata sa-ti pot strabate si inima

Iti multumesc pentru staruinta, pentru ca ai expirat

Acum sunt lumea intreaga

Te hranesti cu mine iar eu dorm adesea si in ventricolul tau drept.

Bal caritabil

Personaje de opere caritabile

Sinapsele aluneca sincron in balerini

Rostogoliri retorice, unduiri silfide… monosilabice

Par feste in realitatile cardio-cerebrale

Constiinta multimediana

Viziuni orizontale stafii in mintile concave

Se zbat ca viermii intr-un mar rascopt

Plesnesc in teasta omului netot din televizor

O voma deasa… vise, jug si foame

Dragoste orfana

Dezbraca hainele orbite

Si vino in cercul de diseara

Sa moara stelele de ciuda

O sa impartim o luna verde ca o para

Adu-ti eternul de cafea

Varsat pe pielea nisipoasa

Aduc eu sticlele de ani de ceara

Topiti vom fi culesi in toamna

Vreo doua fructe aspre

Crescute dens far de copac

Crescute in varf de radacina

Crescute vitregite drept copac

Amor infantil

Ai deschis un drum divin

Destin frustrat si circular ca un tunel

La cap nimic mai mult decat eter

In centru joc de pasari slute

Nealaturati cu mainile intinse

Ne aventuram in focuri de parfum

Zambim cu tremur scrumului din noi.

Citeste-mi cartea!

Unele inimi nu se intalnesc pe ascuns

Unele clipe tin fix cat un ceas stat

Va trebui sa mor o vesnicie

Sa ma pot trezi zambet in mintea ta

Acolo jos Rafael planteaza pantofii cu aripi

Vinul roz se varsa spre nori

Nu vom mai stii cine am putut fi

Romantic un sarut uscat in carte

Ne va povesti crearea noastra.

Ultimul drum fara cap

Stravechi un om plangea

In urma pace si stele

In fata doar cale

Musteau umerii fetei

Sub talpile nude

Uitase umbra la capatul drumului

Iar lutul nu vrea sa o mai rescrie

Azi, omul murise deja.

Oceanul nemortii

Se fugaresc zilele adanc in toamna

Se agata de spatele meu ca de un troleu

Agatate pe spatele meu ca o oiste

Tragandu-mi urechea spre marea cea lume

Esti viscol in sanul tau proaspat materna

Catargele cad odata cu moartea

Somnul uitarii doarme pe el

Iar sunetul EU bate toaca de sare

Opreste un punct din ratacire

Si poarta-l cruce cu numele meu!

Reconstructia EU-lui

M-am ascuns intre terapeuti

Sa vindec sufletul de paie

Creat am fost ceea ce sunt

Si ma privesc inalt deschis

Pipai fiinta cu genunchii

Ma dor, ma nerecunosc

Ca lumina lumii in apus

Imi developez scheletul

Os peste os leg o carare

Macar intr-o vineri

Sa ajung iar la sine

Fuga mutilor

Sfintii dorm pe burta sub soarele in picioarele goale

Tu zbati clopotele in piata tacerii

Mergi iute si umple fantana sa scaldam zeii

Tenorii cei mari isi dreg vocile surde

Au sa fuga la noapte cu steaua de sud

Cautand meleaguri mai blues

Onduleuri berbere

Limbi scurse din minareturi

Rasuna in cuburi de lut si case din par de camila

Trec orb printre ochii cusuti pe bumbac

Nu pot pipai, am in palme strazile arse

Gust de harira in sufletul meu

Descopar ca sarea din mare la soare

Vino Fatima! imparte cu mine fructul desertului tau

Din rasarit pe sub dune sa muscam frantuzeste

Leaga-ma cu fire din laptele pieptului tau

Si fura-mi fiinta in pantec

Lasa-mi o viata subtire de hena

Un punct, un cuvant… atat sa fiu eu

Desfacerea femeii

Vei fi OM de maine, i-a spus

Praful radea…

Colac se avanta si rece stapan peste lume gonea

Prinde-ma Doamne!… si leaga-ma in chip de-ai sa poti

Eu sunt un duh aici si aievea iar tu doar o voce uscata

Cerul s-a ars si mainile au inceput sa cada de sus

Praful tipa legat de pamant, blestemat sa privesca doar… norii

Se destrama aiurea intr-un chip de durere

Iar vocea i-a spus:  Vei fi femeie!

Sa macini o viata si vesni sa plangi

Sa nasti si sa mori fara vreodata, sa afli

Ce barbat as fi vrut Eu sa fii.

Egoism aniversar

Sunt un copil crescut numai toamna

Despic ploaia cu lame de hartie

Si rad cand rontai covrigei din tigara

Nu stiu sa fi plans post-natal

Numai ochelarii mi te privesc voluntar

Cautandu-ti coduri de bare-n priviri

Sunt ca o unda de lume in lunile goale

Un ciob de cristal proptit pe obraz

Tacere intr-un gand de cobza stelara

Sine sinucigase

Din nord vine valul cu trenuri si umbre

Peroanele-s goale, picioarele aspre rod iar seminte

Haidem sa intindem sinele in cale afara

Fluiera coastele sa inchida timpul plecarii

Ne miscam lent cu zbateri de fier

Topiri reci perdele cad orizonturi

Si ei pe sub ele

Unghia lumii

Uite o unghie cu fata murdara

Intinde grimase vulgare pe crestetul sau

Ii da ploaie si cantec sfios ca de-o vara

Ascunsa de sila si teama morbida de moft

O mangaie des si-i cere intr-o doara

Fie un gand de ocara ori tuse afumata cu ceara

Sa moara in cerneala, sa-i uite de margini

De numele vechi cu care masoara

Omul nu este altceva decat unghia sa

Mai prejos decat ea vidul sau de ateu

O vede zeita de seu si rugina.

Femeie uda

In cerul vidului albastru am jurat

Su nu te caut printre ai mei

Port panglici septuagenare emisfere

Imi zace creierul la amanet

Acum am bani de iluzii sa-ti scriu

Tot cu dreapta… credinta nu-mi sufla ecoul

Ca intr-un veac  am sa ma sui jos la tine

Mana sa-ti frang intr-a mea, sa fim o fiinta

De apa, lut si dorinta